Vicepremierul Tanczos Barna spune că vinovaţii pentru deficitul bugetar imens sunt „cei care au plătit salarii în plus, pensii în plus, investiţii în plus”

Tanczos Barna, unul dintre cei cinci viceprim-miniştri ai guvernului Bolojan afirmă, întrebat cine e responsabil pentru deficitul bugetar foarte mare, că vinovaţi pentru deficitul de 9,3% sunt „cei care au plătit salarii în plus, pensii în plus, investiţii în plus”. Fostul ministru al Finanţelor Publice susţine că vede unde s-au dus banii, împrumutaţi de România, el dând ca exemple majorarea pensiilor şi a veniturilor bugetarilor şi investiţiile care s-au făcut, însă remarcă faptul că toate aceste cheltuieli au fost nesustenabile şi din acest motiv România a ajuns să ia credite foarte scumpe, transmite News.ro.

Vicepremierul Tanczos Barna a fost întrebat, sâmbătă, în emisiunea Insider Politic, cine sunt vinovaţii pentru cifra imensă de deficit bugetar raportată de România.

„Vinovaţii: cei care au plătit salarii în plus, pensii în plus, investiţii în plus. Banii nu s-au dus în altă parte, n-au plecat din ţară. Tot ce a însemnat creştere de deficit s-a regăsit în buzunarul pensionarilor, în buzunarul bugetarilor, în companiile care făceau autostrăzi sau drumuri, canalizări, apă, în zona rurală, şcoli, spitale, cât s-a făcut. Deci, eu văd unde s-au dus banii, dar era o cheltuială nesustenabilă, ieşi din parametrii normali şi devii necredibil şi te finanţezi foarte, foarte scump pe plan internaţional. Acestea au fost problemele cel mai mari izvorâte din deficitul de 9,3% de anul trecut”, a răspuns Tanczos Barna.

Fostul ministru al Finanţelor Publice a precizat că analizele pe care le-a făcut în ultimele şase luni, perioadă în care a deţinut funcţia de ministru al Finanţelor Publice i-au arătat că este nevoie ca statul român şi sistemul fiscal-bugetar al acestuia trebuie să recâştige pe de o parte încrederea cetăţenilor, dar şi a Uniunii Europene, având în vedere că există reguli stabilite la nivel european cu privire la deficit.

„Noi, când am ieşit din acest deficit de 3% ţintă teoretică pentru toate statele membre, intrăm, la un moment dat, într-o procedură de deficit excesiv. Şi noi acolo am fost ani la rând. Şi statul român, prin ministrul de Finanţe, prin premier, a promis că face ceva. Şi a făcut ceva, dar a făcut mai rău, adică a ajuns de la 5,5% la 9,3%, de la 5% la 6, la 7%. Acest lucru a stricat complet credibilitatea României. Şi în primele luni, asta a fost cea mai mare provocare pentru mine: să stau la masă cu oameni care nu mai au încredere în România. Cu Comisia Europeană, cu agenţiile de rating, să avem un buget echilibrat, sustenabil şi o colectare a veniturilor peste nivelul din 2024”, a adăugat Tanczos.