Donald Trump poate deconecta oricând internetul, iar Europa nu poate face nimic în această privință

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă forțează Europa să țină cont de o vulnerabilitate digitală majoră: Statele Unite pot opri oricând internetul, scrie Politico.

Pe măsură ce administrația americană mărește miza unui joc de poker geopolitic care a început cu războiul comercial al lui Trump, europenii se trezesc la realitate: ani de zile de dependență excesivă de o mână de giganți americani din domeniul tehnologiei au oferit Washingtonului o mână câștigătoare.

Vulnerabilitatea fatală este dependența aproape totală a Europei de furnizorii americani de cloud computing.

Cloud computing-ul este sufletul internetului, alimentând totul, de la e-mailurile pe care le trimitem și clipurile video pe care le transmitem, la prelucrarea datelor industriale și comunicațiile guvernamentale. Doar trei mastodonți americani – Amazon, Microsoft și Google – dețin mai mult de două treimi din piața regională, punând existența online a Europei în mâinile firmelor care se apropie de președintele american pentru a se apăra de reglementările și amenzile iminente.

Susținătorii suveranității în Europa și-au exprimat de mult timp îngrijorarea că dependența de cloud înseamnă că agențiile americane pot spiona datele sensibile ale europenilor stocate pe servere deținute de americani în orice locație, datorită legislației americane.

Acum, într-un ciclu politic în care președintele SUA a schimbat legile pe nesimțite, iar procurorul-șef al Curții Penale Internaționale și-a pierdut accesul la e-mailul Microsoft după ce a fost sancționat de Washington (în urma mandatelor de arestare a unor oficiali israelieni de rang înalt), există temeri reale că SUA și-ar putea folosi poziția dominantă în domeniul tehnologiei pentru a obține influență în străinătate.

„Trump urăște cu adevărat Europa. El crede că întregul scop al UE este de a „înșela” America”, a declarat Zach Meyers, director de cercetare la think tank-ul CERRE din Bruxelles. „Ideea că ar putea să ordone un kill switch sau să facă altceva care să afecteze grav interesele economice nu este chiar atât de neplauzibilă pe cât ar fi părut acum șase luni”.

Alexander Windbichler, CEO al firmei austriece de cloud Anexia, a declarat că și-ar fi dorit ca „informaticienii” ca el să fi vorbit mai devreme despre „dependența nesănătoasă”, argumentând că industria europeană de cloud a evitat prea mult timp lobby-ul și politica în favoarea concentrării pe competitivitatea tehnologică.

Ar scoate Trump din priză serviciile cloud din Europa? „Nu știu. Dar nu m-am așteptat niciodată ca Statele Unite să amenințe că vor lua Groenlanda”, a declarat Windbichler. „Este mai nebunesc decât închiderea cloud-ului”.

Cum „ce-ar fi dacă” a devenit realitate

Avertizările au început la câteva luni după ce Trump s-a mutat din nou la Casa Albă.

„Nu mai este rezonabil să presupunem că ne putem baza în totalitate pe partenerul nostru american. Există un risc serios ca toate datele noastre să fie utilizate de administrația americană sau ca infrastructura [să fie] făcută inaccesibilă de alte țări”, a declarat Matthias Ecke, deputat social-democrat german în Parlamentul European, în cadrul unui eveniment organizat în martie.

„Riscul unei închideri este noua paradigmă”, a declarat șeful campionului francez OVHcloud, Benjamin Revcolevschi, la același eveniment. „Cloud-ul este ca un robinet de apă. Ce se întâmplă dacă la un moment dat robinetul este închis?”

Echivalentul tehnologic al închiderii robinetului ar fi obligarea companiilor de cloud computing de către administrația americană să oprească serviciile în Europa. Cloud computing-ul funcționează oferind întreprinderilor acces virtual la stocarea datelor și la puterea de procesare, extinzând masiv capacitățile datorită vastelor rețele de centre de date fizice din întreaga lume.

Și, deși o întrerupere a serviciilor rămâne un scenariu extrem, giganții americani din domeniul tehnologiei nu o mai resping.

În aprilie, Microsoft a declarat că va adăuga o clauză obligatorie la contractele sale cu guvernele europene pentru a le menține online și va lupta în instanță împotriva oricăror ordine de suspendare. Deși președintele Brad Smith a afirmat că riscul ca administrația SUA să ordone firmelor americane de tehnologie să oprească operațiunile în UE este „extrem de improbabil”, el a recunoscut că aceasta este „o preocupare reală a oamenilor din întreaga Europă”. Microsoft a prezentat, de asemenea, caracteristici noi în această lună, în încercarea de a calma nervii europeni.

Amazon a anunțat o nouă structură de guvernanță pentru așa-numita sa „ofertă suverană” în Europa pentru a asigura „operațiuni independente și continue” și pentru a atenua îngrijorările. Compania ar fi pregătit personalul pentru a răspunde întrebărilor clienților cu privire la interdicțiile internaționale, instruindu-l să spună că „în cazul teoretic în care astfel de sancțiuni s-ar aplica vreodată, [unitatea cloud a Amazon] ar face tot ce este practic posibil pentru a asigura continuitatea serviciului”.

Mai mulți experți se întreabă ce putere ar avea companiile americane pentru a rezista Casei Albe. „Dacă această dimensiune politică devine ostilă, cât de credibil este faptul că întreprinderile cu cele mai bune intenții își pot contesta președintele?” a declarat pentru POLITICO Cristina Caffarra, economist în domeniul tehnologiei și concurenței și profesor onorific la University College London.

Vestea că procurorul-șef al Curții Penale Internaționale, Karim Khan, a avut în luna mai accesul la e-mailul său găzduit de Microsoft tăiat după sancțiunile SUA privind mandatul de arestare al premierului israelian Benjamin Netanyahu a stârnit și mai multe îngrijorări. Microsoft a refuzat să comenteze cu privire la implicarea sa exactă care a dus la deconectarea e-mailului lui Khan, spunând doar mai general: „În niciun moment Microsoft nu a încetat sau nu și-a suspendat serviciile către CPI”.

„În mod firesc, companiile americane trebuie să respecte legislația americană”, a scris Aura Salla, deputat finlandez de centru-dreapta în Parlamentul European și fost lobbyist de top al Meta la Bruxelles, ca reacție la știrea ICC, adăugând că „pentru europeni, acest lucru înseamnă că nu putem avea încredere în fiabilitatea și securitatea sistemelor de operare ale companiilor americane”.

Politicienii și experții pledează pentru o alternativă tehnologică europeană reală. „Poți simți că ești la un ordin executiv distanță de a pierde accesul la tehnologii și infrastructuri critice”, a declarat Francesca Bria, profesor de inovare la University College London. „A devenit clar că Europa nu trebuie să depindă de nicio putere externă care are capacitatea de a scoate din priză” internetul.

Un plan de rezervă de 300 de miliarde de euro

Demersurile pentru ca Europa să renunțe la cloud-ul american se confruntă cu o realitate crudă: înlăturarea dominației tehnologice americane nu va fi nici ușoară, nici ieftină.

„Dacă vă uitați la cloud, la inteligența artificială, la centrele de date, din păcate, pur și simplu nu există suficiente alternative la ofertele industriei digitale americane”, a declarat în aprilie fostul ministru german al finanțelor, Jörg Kukies, care a îndemnat blocul comunitar să procedeze cu prudență în ceea ce privește represaliile comerciale împotriva lui Trump.

O inițiativă de politică industrială care ia amploare ca proiect pentru modul în care blocul comunitar ar putea reechilibra balanța are un preț de 300 de miliarde EUR. Elaborată de un grup de experți în tehnologie și economiști și susținută de industria europeană, așa-numita inițiativă „EuroStack” își propune să facă Europa autonomă în ceea ce privește infrastructura digitală.

Mișcarea dorește ca UE să se ralieze în jurul a trei obiective: „Cumpără european”, „Vinde european” și „Finanțează european”. Aceștia îndeamnă factorii de decizie să acorde prioritate firmelor din UE în ceea ce privește contractele publice, să stabilească cote pentru achizițiile publice și să lanseze un fond EuroStack pentru a sprijini tehnologia autohtonă.

„Această abordare nu are nimic excepțional: aceste instrumente de politică industrială au fost utilizate pe scară largă în alte jurisdicții, inclusiv în SUA, timp de zeci de ani – deoarece contractele publice mari au alimentat creșterea giganților tehnologici de astăzi”, scriu organizatorii.

Nu va fi atât de ușor, spune Meyers de la think tank-ul CERRE. „Ei cer o mulțime de bani pentru acest proiect. Sute de miliarde. Ideea că va apărea ca prin magie este destul de fantezistă”, a spus el. Opozanți precum grupul comercial american Chamber of Progress susțin că costurile ar putea depăși 5 trilioane de euro.

Mai multe țări europene și legislatori de vârf din Parlamentul European și-au exprimat deja sprijinul pentru inițiativa EuroStack, care a fost menționată explicit în recentul acord de coaliție din Germania.

Cu toate acestea, politicienii merg pe frânghie în timp ce încearcă să-și dea cum să echilibreze orice mișcare în direcția suveranității europene fără a fi acuzați de protecționism, ceea ce ar putea provoca o reacție adversă din partea SUA.

„Nicio țară sau regiune nu poate conduce singură revoluția tehnologică”, a declarat Henna Virkkunen, șefa suveranității tehnologice a UE, reporterilor prezenți la Bruxelles la 5 iunie, prezentând o strategie care recunoaște, de asemenea, că blocul comunitar „se confruntă cu riscul de înarmare a dependențelor sale tehnologice și economice”.

O inițiativă de reglementare în curs de elaborare la Bruxelles ar putea limita semnificativ influența viitoare a lui Trump de a genera perturbări digitale pe scară largă.

Cu toate acestea, inițiativa, care stabilește condițiile pentru o nouă etichetă menită să sporească securitatea cibernetică a soluțiilor cloud utilizate de companii și administrații, este blocată de luni între țările UE tocmai pentru că este un punct sensibil pentru SUA.

Ea a divizat țările în funcție de cât de mult sunt dispuse să se îndepărteze de tehnologia americană și să se pronunțe împotriva relației transatlantice.

O cerere privind libertatea de informare depusă de POLITICO în octombrie a dezvăluit mai multe comunicări ale Departamentului de Stat al SUA către Comisia Europeană datând din septembrie 2023, în timp ce Washingtonul făcea lobby cu privire la proiectele de planuri. Departamentul tehnic al Comisiei a refuzat să elibereze documentele, argumentând că divulgarea acestora „ar afecta încrederea reciprocă dintre UE și SUA și, astfel, ar submina relațiile dintre acestea”.

Franța a fost un susținător vocal al utilizării etichetei pentru a pune datele europene în afara sferei de aplicare a legilor extrateritoriale, cum ar fi Cloud Act din SUA, marginalizând de facto Big Tech. „Tensiunile geopolitice ne forțează, mai mult ca oricând, să punem sub semnul întrebării suveranitatea datelor noastre și, prin urmare, găzduirea acestora”, a declarat ministrul francez pentru digital, Clara Chappaz.

„Europa a avut încredere oarbă că SUA vor fi mereu acolo și mereu de partea lor”, a declarat Bria, profesor la University College London. „Situația pare foarte diferită acum”.