Alegeri prezidențiale în Polonia: candidatul centrist și cel al dreptei populiste se înfruntă într-un duel arbitrat de extrema dreaptă și de stânga

Electoratul din Polonia se prezintă duminică la urne pentru a alege un succesor președintelui Andrzej Duda, care își încheie două mandate consecutive, cu Rafal Trzaskowski, primarul pro-european al Varșoviei, susținut de principalul partid de guvernământ, Platforma Civică (PO, centru), condus de premierul Donald Tusk, și Karol Nawrocki, susținut de principalul partid al opoziției, Lege și Dreptate (PiS, dreapta populistă), condus de Jaroslaw Kaczynski, cei doi favoriți pentru calificarea în turul 2.

Trzaskowki a condus în permanență în sondaje, creditat cu 28 – 34% din intențiile de vot, urmat de Nawrocki cu 24 – 27%, ceea ce înseamnă că aproape sigur va urma un al doilea tur de scrutin de balotaj.

Pe locul 3 a fost situat permanent Slawomir Mentzen, liderul partidului Confederația (K, extrema dreaptă) cu 12 – 13%, apoi Szymon Holownia, liderul partidului Polonia 2050 (PL2050, centru dreapta), aliat la guvernare al PO cu 6 – 7%, și doi candidați de stânga, Adrian Zandberg și Magdalena Biejat, fiecare cu câte 4 – 7%.

Postul de președinte nu este prevăzut cu prerogative executive majore, dar suficient de importante pentru a pune bețe în roate guvernului și majorității parlamentare, așa cum a făcut în ultimul an și jumătate președintele Duda, un conservator mai degrabă eurosceptic și pro-american, prieten al președintelui Donald Trump.

În cazul alegerii lui Nawrocki, un istoric și șef al Institutului Național al Memoriei, un anticomunist consecvent, acesta ar putea continua politica obstrucționistă a lui Duda, ceea ce ar putea duce la prăbușirea coaliției conduse de Tusk, care merge de la centru dreapta la stânga. În timp ce Trzaskowski este un pro-european convins, Nawrocki este un naționalist mai apropiat de Statele Unite.

În ceea ce-l privește pe Mentzen, acesta a fost etichetat ca extremist de dreapta, a cerut ieșirea Poloniei din UE, interzicerea totală a avorturilor și a criticat sancțiunile împotriva Rusiei după invadarea Ucrainei în 2022.

Dealtfel, tema refugiaților ucraineni a fost la loc de frunte în campanie, pe fondul scăderii toleranței populației autohtone, a cărei favorabilitate față de ucraineni a scăzut de la 83% imediat după invazie la 25% la ora actuală.

Și în Polonia au apărut acuzații de ingerință a Rusiei în procesul electoral, Kremlinul fiind suspectat că încearcă să profite de divergențele cauzate de refugiații ucraineni pentru a slăbi sprijinul Poloniei pentru țara vecină din est în conflictul cu Federația Rusă.

De aceea, liderii UE vor urmări cu atenție maximă scrutinul din Polonia, a cincea țară ca mărime din Uniune și o forță militară considerabilă la frontierele de est.